Rozmarin - Rosmarinus Officinalis (Lamiaceae)

   În Evul Mediu, rozmarinul, simbol  al dragostei  şi fidelității,  era împletit în cununa  miresei şi  împărțit nuntașilor. Rozmarinul este un arbust stufos, aromat, veșnic verde, care se găseşte în tot bazinul mediteraneean . Spicele de flori colorate în albastru-deschis sau lila se deschid în mai şi iunie.
Ele conţin un ulei esenţial care intră în compoziția apei de colonie.

Părţi utile FLORILE ŞI FRUNZELE

• • Florile se recoltează când sunt total deschise, apoi se usucă.
• • Frunzele veșnic verzi pot fi recoltate în orice perioadă  a  anului.
• • Frunzele se opăresc, apoi se usucă.
• • Rozmarinul este folosit la prepararea de infuzii, tincturi şi a unui ulei esenţial.

Compuşi activi

   Rozmarinul conţine multe principii active. Flavonoidele sunt stimulente şi antioxidanti; fenolii  mai ales acidul rozmarinic  sunt antiseptici şi reduc inflamațiile;  taninii astringenți luptă împotriva infecţiilor; s-a arătat că rozmarinul  are  proprietăţi analgezice şi stimulatoare. Uleiul volatil are aromă ascuțită, stimulatoare, printre compuşii săi numărându-se cineolul şi camforul.

Utilizări medicinale

   Flavonoidele din rozmarin stimulează circulaţia prin tonifierea capilarelor şi prin ameliorarea fluxului sangvin venos - beneficii care justifică utilizarea tradiţională  a  rozmarinului pentru îmbunătăţirea memoriei şi a concentraţiei, pentru tratarea  durerilor de cap şi pentru stimularea creşterii  părului. Planta uşurează digestia, şi este prescrisă pentru probleme  precum  dispepsia, crampele gastrice, aerofagia  şi constipația .
Studii efectuate pe animale în 1987 au descoperit că rozmarinul creşte secreţia  biliară, importantă pentru digestia grăsimilor .
   O lucrare publicată în 1995 a arătat că planta are efect diuretic şi acţiune detoxifiantă  hepatică. Rozmarinul este un antiinflamator  eficient.  Are calităţi antibacteriene şi expectorante,  putând  fi folosit în tratarea  infecţiilor tractului respirator . Este şi un tonic  bun pentru persoanele care suferă de fatigabilitate.
   Extern, uleiul esenţial de rozmarin se diluează  cu un ulei excipient,  precum  cel de floarea-soarelui, şi se foloseşte  ca masaj pentru tratarea  durerii  musculare, a sciaticii şi a durerilor şi inflamațiilor  reumatice.
   Infuzia adăugată în apa de baie este benefică în cazul reumatismului.   Extractul  de rozmarin stimulează   foliculii de păr şi circulația scalpului; se aplică  pe cap pentru prevenirea alopeciei premature. Calitățile  lui antiseptice şi astringente îl fac  util în tratamentul mătreței.

Cultivare

   Rozmarinul se cultivă din butaşi. Odată ce aceştia au prins rădăcini, se plantează într-un loc luminos şi cald, ideal pe un sol nisipos.

Preparare si dozaj

• • În tratamentul dispepsiei, crampelor gastrice, constipației şi al infecţiilor tractului respirator

INFUZIE: Puneţi 2-4 g de plantă uscată la o cană cu apă clocotită, acoperiţi şi lăsaţi să infuzeze timp de 1O minute. Beţi 3 căni pe zi, după mese.

• • În tratamentul reumatismului

INFUZIE : Puneţi 50 g de plantă la 1 I de apă clocotită. Acoperiţi şi lăsaţi să infuzeze timp de 30 de minute, apoi adăugaţi lichidul în apa de baie.

DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC

PRECAUŢII

• • A nu se ingera uleiul esenţial.
• • A nu se administra copiilor.
• • Femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să consume mai mult rozmarin decât este în mod normal prezent în dietă .