abilitate psihomotorie Activitate musculară asociată proceselor mentale, de exemplu, conducerea unui autovehicul.
acid A avea o valoare a pH-ului mai mică decât 7, pH-ul fiind o măsură a acidității sau a alcalinităţii unei substanţe (precum solul) sau a unei soluţii
acizi graşi Molecule organice ce sunt principalii constituenţi ai lipidelor (grăsimi). Acizii graşi sunt consideraţi saturaţi când toate legăturile carbon carbon sunt simple. Se numesc nesaturaţi atunci când cel puţin doi atomi de carbon au între ei legături duble.
acut Apărut brusc şi, de obicei, de scurtă durată .
afrodisiac Substanţă care stimulează dorinţa sexuală.
agregarea trombocitelor Coagularea trombocitelor sângelui care provoacă formarea de cheaguri, implicate în vindecarea rănilor.
AHA Acronim pentru alfa-hidroxi-acid, o substanţă care aparţine acizilor din fructe.
alcalin A avea o valoare a pH-ului mai mare decât 7, pH-ul fiind o măsură a acidităţii sau a
alcalinităţii unei substanţe (precum solul) sau a unei soluţii.
alcaloizi pirolizidinici Un grup de alcaloizi din plante care sunt întâlniţi în ierburi ca limba-mielului (Borago officinalis), câţiva dintre aceştia putând provoca leziuni hepatice, dacă sunt administraţi în exces.
alcaloizi Compuşi organici din plante, cu acţiune farmaceutică importantă, ale căror molecule conţin cel puţin un atom de azot.
alcoolat Un preparat din plante pe bază de alcool.
alergen O substanţă sau o moleculă care poate declanşa o reacţie alergică la cei sensibili faţă de substanţa respectivă.
alergenic Care provoacă o reacţie alergică.
analgezic Previne sau reduce durerea resimţită de organism .
anetol Un compus care se găseşte în uleiurile volatile cu miros de anason. Este extras, de exemplu, din anason (Pimpinella anisum) şi din anasonul chinezesc (llicium verum) şi este folosit în aromatizare.
anorexie Pierderea poftei de mâncare. Anorexia nervosă este o afecţiune psihică asociată cu frica de îngrăşare.
antihelmitic sau vermifug Acţionează pentru eliminarea sau distrugerea viermilor intestinali.
antibiotic Omoară bacteriile sau previne înmulţirea lor.
antifung Omoară ciupercile microscopice sau previne înmulţirea lor.
antiinflamatorii Clasă de medicamente concepute pentru a reduce inflamaţia în corp. Exemple comune sunt ibuprofenul, aspirina şi paracetamolul.
antioxidant Combate acţiunea radicalilor liberi, care sunt produşi în mod normal de organism în timpul metabolismului celular, dar care, în exces, pot avea efecte degenerative periculoase. antipiretic Reduce febra.
antipruritic Acţionează împotriva mâncărimii.
antiseptic Distruge sau slăbeşte microorganismele, precum bacteriile, ciupercile microscopice, paraziţii.
antocianine Pigmenţi vegetali găsiţi în special în plante de culoare albastră, mov sau purpurii. Ele fac parte din grupul polifenolilor.
antrachinone Chinone (molecule cu o structură ciclică) derivate din antracen, care au proprietăţi laxative.
anuală O plantă care trăieşte un an, în cursul căruia creşte din sămânţă, se reproduce şi moare.
anxiolitice, tranchilizante, sedative Medicamente şi remedii din plante ce reduc anxietatea şi nervozitatea.
aritmia Neregularităţi ale bătăilor inimii.
astenia Oboseală generală, slăbire a organismului .
astringent Contractant al ţesuturilor, în special al pielii, precum taninul.
auricule Cele două încăperi ale inimii care primesc sânge din organism, înainte de a-l pompa în ventriculi. Cunoscute şi ca atrii.
bacterii Agenţi de obicei infecţioşi care sunt formaţi dintr-o singură celulă, trăind şi reproducându-se pe materii organice vii sau moarte, uneori capabili să cauzeze boli în corpul uman. Stafilococul şi streptococul sunt exemple de bacterii.
berberină Un alcaloid amar de culoare galbenă, obţinut din drăcilă şi alte plante, şi folosit în medicină ca tonic.
benign Nu foarte grav. Necanceros.
betacaroten Pigment de culoare portocalie din grupul carotenoizilor, folosit de organism pentru a produce vitamina A.
bianuală Plantă al cărei ciclu de viaţă durează doi ani. în primul an, planta îşi formează frunzele şi îşi face rezerve, iar în cel de-al doilea, produce o tulpină verticală ce susţine florile .
boală autoimună Reacţia alergică a organismului împotriva unei părţi a lui, confundată cu un agent străin. Poliartrita reumatoidă este un exemplu de boală în care corpul atacă ţesutul sinovial al propriilor articulaţii .
bractee O structură lamelară, asemănătoare unei frunze, situată la baza unei flori sau a unui grup de flori (inflorescenţă ). Deseori mai mici ca alte frunze, bracteele pot totuşi să fie bine dezvoltate şi colorate intens la anumite specii.
bronhodilatator Măreşte diametrul bronhiilor (căi respiratorii în plămâni).
calcaros Care conţine calciu alcalin, calcar.
calcul Masă solidă şi tare ce se poate forma în rinichi, în glanda salivară sau în vezica biliară.
cancerigen Potenţial cauzator de cancer.
capilare Vase micuţe cu pereţi foarte subţiri care asigură alimentarea cu fluide şi nutrienţi a celulelor corpului. Capilarele sangvine conduc sângele, iar capilarele limfatice transportă limfa .
capitul Un mănunchi de flori (inflorescenţă) care conţine petale, sepale, bractee, mici frunze şi pediculul florii.
carbohidraţi Zaharuri şi amidon. Alimente ca făina, cartofii, orezul şi pâinea conţin în cea mai mare parte carbohidraţi. Folosiţi pentru a produce energie în corp.
carminativ Facilitează expulzarea sau absorbţia gazelor intestinale .
carotenoizi Grup de pigmenţi portocalii, roşii sau galbeni, foarte frecvent întâlniţi în legume.
catecolamine Grup de molecule organice care sunt neurotransmiţători ai organismului (mesageri din sistemul nervos) sau hormoni, printre care se numără şi adrenalina.
celule albe Celule ale corpului produse de sistemul imun pentru protejarea corpului împotriva infecţiilor şi a cancerului. Principalele tipuri sunt neutrofilele şi limfocitele. Unele produc
anticorpi, molecule care ajută de asemenea la înlăturarea infecţiilor şi a cancerului.
celule roşii Celulele din sânge responsabile cu transportul oxigenului prin intermediul componentei lor, hemoglobina .
cetone Substanţe produse în corp ca metabolit din arderea grăsimilor pentru a produce energie - deseori întâlnite la persoane care nu au suficientă glucoză ca sursă de energie, ca în diabet sau inaniţie.
colagen Proteină fibroasă care este un constituent important al pielii şi care îi sporeşte elasticitatea.
colesterol în organism, colesterolul sangvin - un material ceros asemănător grăsimilor, component al celulelor - este produs de ficat. Este, de asemenea, implicat în crearea câtorva hormoni şi ajută la producerea de vitamina D şi de acizi biliari, implicaţi în digestie. Un nivel mare al colesterolului (moştenit, sau asociat cu dieta defectuoasă şi cu obezitatea) reprezintă un factor mare de risc în bolile de inimă. Colesterolul dietar este colesterolul conţinut în mâncare; astăzi se consideră că acesta nu afectează în mod semnificativ colesterolemia persoanelor sănătoase, deşi dezbaterile continuă.
colică Durere care creşte şi descreşte de manieră ritmică.
corm O tulpină bombată subterană, similară unui bulb, având frunze mai degrabă subţiri decât cărnoase. Este folosit de plantă pentru depozitare şi creştere.
cornee Partea convexă şi limpede a ochiului, care permite pătrunderea luminii.
corticosteroizi Hormoni produşi de adrenocortex (regiunea exterioară a glandei supra renale) din colesterol şi echivalenţii săi sintetici. Cortizonul este un corticosteroid.
cronic Persistent.
cumarine Compuşi aromatici cu proprietăţi variate. Deseori acţionează ca anticoagulanţi în sânge şi sunt frecvent folosiţi ca tonic venos.
cumarinic (derivat) Compus vegetal derivat din cumarine.
decoct Preparat pe bază de apă în combinaţie cu anumite părţi ale plantelor, ca seminţele, scoarţa sau rădăcinile, care eliberează compuşii activi numai dacă sunt măcinate şi fierte.
demulcent Calmant, de obicei substanţă uleioasă sau mucilaginoasă, folosită în special pentru a calma durerea pe mucoase inflamate sau iritate.
depurativ Care încurajează eliminarea produselor de excreţie din corp.
dermatită Inflamarea pielii. Cunoscută şi ca eczemă.
dermă Strat profund al pielii, acoperit de epidermă (stratul exterior), ţesut compus din vase de sânge, nervi, baza foliculilor de păr şi glandele sudoripare.
DEXA-scan Raze X folosite pentru a măsura densitatea oaselor.
dispepsie Indigestie.
diuretic Creşte producţia de urină.
diviziune Tip de înmulţire prin care o plantă este divizată în mai multe părţi, dintre care una sau mai multe pot fi replantate.
dopamină Moleculă ce acţionează ca neurotransmiţător (transmite mesaje între nervi) Se găseşte în creier.
edem Acumulare anormală de fluid în ţesuturile corpului, care provoacă umflături.
elemente rare Substanţe chimice vitale pentru funcţionarea sănătoasă a organismului, dar care sunt necesare numai în cantităţi reduse, ca seleniul şi zincul.
emolient înmoaie ţesuturile, de exemplu pielea.
encefalită Inflamarea sau infecţia creierului.
endocrin Legat de organe şi ţesuturi care secretă hormoni.
enzimă Proteină care accelerează reacţiile biochimice ce au loc în organismele vii.
eritem Înroşire a pielii.
epidermă Strat exterior al pielii.
Escherichia coli Bacterie parazită care trăieşte în intestin, nevirulentă în stare normală, dar care, în anumite cazuri, poate provoca diferite boli (infecţii ale căilor urinare şi biliare, septicemie etc.). Sinonim: colibacil sau coliform.
esofag Conduct ce leagă gura de stomac, cunoscut şi ca gâtlej.
estrogen Hormon sexual feminin secretat de ovare, care joacă un rol major in reglarea ciclului menstrual.
estrogenic Care are o acţiune identică cu cea a estrogenilor.
excitant Stimulent.
expectorant Care facilitează evacuarea unor secreţii care s-au acumulat pe căile respiratorii, prin stimularea tusei.
extract apos, extract lichid Preparat obţinut după tratarea plantelor cu apă, soluţia obţinută fiind concentrată .
extract uscat sau solid Format când compuşii activi ai unei plante sunt extraşi cu un solvent (extracte apoase,dacă sunt extrase numai cu apă). Soluţia rezultată este filtrată şi solventul este îndepărtat pentru a produce un extract uscat solid sau semi-solid.
fenol O familie de compuşi organici în plante. Ea include acidul salicilic (întâlnit la salcie) şi thymolul (întâlnit la cimbru).
fistulă Canal anormal ce leagă două organe cavitare, sau unul din ele şi pielea, deseori cauzat de ulceraţii sau malformaţii congenitale (de exemplu fistulă anală).
fisură Ruptură în piele sau membrane, de exemplu, o fisură anală - o fisură în pielea anusului.
fito-estrogeni Compuşi organici cu structură şi acţiune similare cu cele ale estrogenilor.
fitoprogesteron Compus organic cu structură şi acţiune similare cu cele ale progesteronului .
fitosteroli Steroli produşi de plante.
fiziologic în legătură cu felul în care funcţionează organismul.
flavone Compuşi vegetali ce aparţin grupului flavonoidelor, prezenţi în legume, fructe, vin sau ceai.
flavonoid Pigment vegetal cu proprietăţi diuretice, anti-inflamatorii şi anti-spastice.
flora (intestinală, bucală, a pielii) Tipuri de microbi ce trăiesc în sau pe o anumită parte a corpului - în special bacterii. Ei sunt deseori inofensivi şi pot fi protectori, dacă previn colonizarea organimsului cu alţi micorbi patogeni.
folicul Nume dat unor structuri anatomice variate, cum sunt grupurile de celule (folicul ovarian) sau o structură în forma unei mici cavităţi (folicul de păr), toate având în general o funcţie secretoare, excretoare sau protectoare.
fotosensibilitate Sensibilitate la lumina soarelui, cauzată de anumite substanţe cunoscute ca fotosensibilizante.
frunzuliţă Diviziune a unei frunze compuse.
fungi Agenţi infecţioşi care, spre deosebire de plante, nu au clorofilă verde, tulpini, rădăcini sau frunze. Ei trăiesc în sau sau în afara materiilor vii sau moarte, câteodată cauzând boli. Exemplele includ drojdia, pecinginea, mucegaiul, ciupercile, Candida. Se reproduc prin spori.
gâtlej Vezi esofag.
glanda pituitară Glandă mică situată la baza creierului (dedesubtul hipotalamusului) care secretă câţiva hormoni foarte importanţi pentru funcţionarea organismului.
glandă sebacee O glandă mică aflată la baza foliculului de păr, care produce o secreţie uleioasă, numită sebum.
gliceride Categorie de lipide compuse dintr-un acid gras combinat cu una sau mai multe molecule de glicerină.
glicogen Un carbohidrat care se găseşte în ficat sau în muşchi, folosit de organism ca sursă de energie.
glomerul Mic nod de vase de sânge din rinichi, al cărui rol este să filtreze materia nefolositoare din sânge în urină. Fiecare rinichi conţine în jur de un milion de glomeruli.
glucozide Substanţe vegeta le alcătuite din compuşi ce au cel puţin o moleculă de gIucoză ataşată.
glucozinolaţi Compuşi vegetali sulfuraţi care sunt de obicei prezenţi numai în plante din genul Brassica (precum muştarul sălbatic şi hreanul) şi au proprietăţi expectorante.
grăsimi polinesaturate Grăsimi răspândite în plante (precum floarea soarelui sau șofrănelul), compuse din lanțuri lungi de carbon asociate prin multe legături. Este puţin probabil să fie transformate în colesterol în organism şi mai puţin probabil să cauzeze ateroscleroză. Uleiul de măsline este mononesaturat, deci conţine doar o legătură multiplă.
grăsimi saturate Grăsimi animale ce conţin legături simple între atomi.
Grăsimile saturate consumate în exces pot conduce la ateroscleroză . Produsele lactate, ouăle şi carnea conţin grăsimi saturate.
Helicobacter pylori Bacterie suspectată că ar cauza gastrită cronică şi ulcer gastric.
hematom Acumulare de sânge în ţesut, deseori urmând unei lovituri, în general numită vânătaie.
hemoglobină Proteină transportatoare de oxigen în celulele roşii din sânge, care-i conferă sângelui culoarea roşie. Este alcătuită dintr-o componentă ce conţine fier, hemul (aproximativ 6%), şi din proteina globină (aproximativ 94%). Conduce oxigenul în sânge şi spre ţesuturi.
hemoragie Sângerare.
hepatic Referitor la ficat.
hermafrodit În botanică, o floare care are şi organe masculine (stamine) şi feminine (pistil).
heterozid Zahar complex, compus dintr-o moleculă de glucoză combinată cu o moleculă ne-zaharată.
hiperglicemie Nivel mai mare decât normal al zahărului din sânge.
hiperparatiroidism Boală provocată de hiperactivitatea glandei paratiroide (glande situate în spatele tiroidei).
hipersensibilitate Sensibilitate sporită a sistemului imunitar la intrarea în contact cu un alergen cunoscut organismului, care provoacă o reacţie alergică.
hipertensiune Presiune arterială ridicată.
hipotensiune Presiune arterială scăzută.
histamină Compus care se găseşte în ţesutul vegetal şi animal şi se eliberează în cantitate mare în timpul reacţiilor alergice, cauzând inflamaţii caracteristice şi mâncărime.
hormon Substanţă secretată de o glandă endocrină care, după ce a fost transportată prin sânge la organul ţintă, modifică activitatea acelui organ.
imunodeficienţă Slăbire a sistemului imun.
imunosupresie Activitate anormal de slabă a sistemului imun, cauzată de boli ca HIV/SIDA sau leucemia; sau de chimioterapia pentru tumori sau transplanturi de organe, sau de îndepărtarea splinei.
inflamaţie O reacţie protectoare a corpului la răni, infecţii, alergii sau cancer: ţesutul afectat devine fierbinte, roşu, umflat şi dureros .
în vitro Desemnează procese sau experimente biologice supravegheate într-un mediu artificial, în afara organismului viu.
in vivo Desemnează procese sau experimente biologice care au loc într-un organism viu.
iridoizi Compuşi vegetali ce aparţin grupului terpene cu proprietăţi medicinale variate, de exemplu anti inflamatorii.
ischemie Reducerea aportului de sânge î ntr-o zonă a corpului, rezultând o oxigenare insuficientă a ţesuturilor.
izoflavone Compuşi vegetali ce aparţin grupului flavonoidelor , care au o acţiune similară cu cea a estrogenilor .
keratină Proteină fibroasă, principalul constituent al unghiilor şi al părului.
latex Sevă, de obicei lăptoasă şi vâscoasă, a anumitor copaci şi plante, conţinând substanţe precum alcaloizii, sărurile minerale, amidonul şi zaharurile.
laxativ, purgativ O substanţă care stimulează eliminarea bolului fecal.
leziune Orice anormalitate vizibilă, cauzată de o boală. Cel mai frecvent, la nivelul pielii.
limfatic Referitor la fluidul numit limfă. Sistemu l limfatic cuprinde ganglionii limfatici şi toate vasele şi capilarele care transportă limfa.
limfocite Tipuri de celule albe ale sângelui, care joacă un rol în activitatea sistemului imun.
linalool (sau linalol) Un compus incolor, parfumat, întâlnit în numeroase uleiuri volatile şi folosit în industria parfumurilor.
liniment Un preparat lichid de uz extern.
lipide Oricare dintre numeroasele grăsimi şi structurile înrudite care, alături de carbohidraţi şi proteine, constituie principalul material structural al celulelor vii.
malign Se referă la o boală, tumoră sau altă afecţiune care tinde să se agraveze progresiv şi are drept consecinţă moartea.
mâţişor În botanică, o aglomerare de flori foarte mici (inflorescenţe) într-un singur vârf care atârnă, de exemplu, inflorescența unui plop.
medicina ayurvedică Sistem antic de medicină holistică, originar din India.
meningită Inflamarea sau infectarea învelişului exterior al creierului .
metabolism Toate reacțiile biochimice care au loc în corp şi care îi furnizează energie
mixedem Îngroșarea şi asprirea pielii, un sindrom al hipotiroidismului (activitate insuficientă a glandei tiroide) generalizat, şi al hipertiroidismului (hiperactivitate a glandei tiroide) când e limitat la zona gambelor.
monoterpene Compuşi vegetali ce conţin zece atomi de carbon, din grupul terpenelor , ale căror molecule au un singur ciclu (sau nici unul), cu proprietăţi medicinale, prezente în cele mai multe uleiuri esenţiale.
mucilagiu Substanţă lipicioasă cu structură de carbohidrat, prezentă în multe plante, ca lumânărica.
mucoasă Membrană care căptușește căile sau cavitățile tubului digestiv, sistemului urogenital şi respirator şi interiorul orbitei ochiului, asigurând umiditatea prin producerea de mucus.
narcotic O substanţă care diminuează sensibilitatea tuturor analizatorilor, induce somnul şi, prin folosire prelungită, provoacă dependență .
necroză Moartea tisulară.
neuropatie Termen generic care definește toate afecțiunile sistemului nervos central.
neurotoxic Toxic pentru sistemul nervos central.
neurotransmiţători Substanţe chimice produse în corp care îngăduie comunicarea între o celulă nervoasă şi alta, sau între un nerv şi un muşchi .
neutru Având o valoare a pH-ului de 7, deci nici acid, nici alcalin, pH-ul fiind o măsură a acidităţii sau a alcalinităţii unei substanţe (cum ar fi solul) sau a unei soluţii
nod În botanică, punctul în care tulpina unei frunze (pețiolul) întâlnește tulpina plantei.
noradrenalină Substanţă ce acţionează asupra sistemului nervos simpatic (care stimulează funcțiile involuntare ale corpului: digestivă, respiratorie, cardiacă şi urogenitală) ca un neurotransmiţător (mesager al sistemului nervos).
oficinal Desemnează o plantă folosită în medicină (din latinescul officinalis „ folosit sau păstrat într-un cabinet medical"). Se regăseşte în numele mai multor plante, ca păpădia ( Taraxacum officinale) sau salvia (Salvia officinalis)
opiat Derivat din opiu.
opus În botanică, descrie frunzele opuse, situate pe acelaşi nod (punctul în care frunza întâlneşte tulpina ).
organic Referitor la constituenţii organismelor vii, de exemplu, acizi organici, compuşii organici.
ORL OtoRinoLaringologie.
osteo-densitometrie Raze X folosite pentru a măsura densitatea oaselor, câteodată numită DEXA-scan
palmată Descrie o frunză împărţită în frunzişoare alungite, aşezate ca degetele unei mâini deschise.
papulă O leziune a pielii ce formează o ridicătură mică şi fermă.
parodontoză Orice boală care afectează ţesuturile ce înconjoară sau susţin dinţii, ca gingiile sau oasele.
patologic Care provoacă o boală.
părţi aeriene Părţile unei plante ce cresc deasupra pământului.
păstaie În botanică, fructe uscate aparţinând genului Leguminoase (fasole, mazăre) care se deschid la maturitate în două jumătăţi, în interiorul cărora se dezvoltă seminţele.
pectină O substanţă organică produsă de plante şi găsită din abundenţă în fructe precum pruna. Structura sa este similară cu cea a amidonului. Pectina este substanţa care le conferă jeleurilor şi gemurilor o consistenţă fermă.
perineu Porţiunea dintre anus şi zona genitală.
peristaltism Contracţii musculare involuntare care stimulează trecerea alimentelor nedigerate sau a resturilor digestive de-a lungul tractului digestiv.
peţiol Tulpina mică ce formează partea îngustă a frunzei şi o ataşează de tulpina plantei.
plachete sangvine Vezi trombocite.
plantă ierboasă Plantă cu caracteristicile unei ierbi, fără tulpină lemnoasă.
polifenoli Compuşi care conţin grupări fenolice, deseori cu proprietăţi antibacteriene şi antioxidante.
polip Termenul medical pentru o tumoare benignă care se dezvoltă pe o mucoasă.
polizaharide O clasă de carbohidraţi complecşi ale căror molecule conţin mai multe molecule de
monozaharide - de exemplu, amidonul şi celuloza.
principii amare O varietate de componente organice, caracterizate prin gustul lor amar, ce stimulează secreţia de salivă şi sucurile digestive.
proantocianine, proantocianidine Compuşi polimerici, fenolici, deseori numiţi tanini condensaţi sau polifenoli.
probiotice În medicina alternativă, bacteriile benefice folosite ca suplimente nutritive pentru a înlocui sau ajuta dezvoltarea unei flore intestinale normale.
progesteron Hormon sexual feminin secretat în timpul celei de-a doua faze a ciclului ovarian şi în timpul sarcinii.
prolactină Hormon secretat de glanda pituitară după naştere şi la alăptare El stimulează producerea de progesteron din ovare, împiedicând astfel menstruaţia şi menţinând producţia de lapte.
prolaps Deplasarea unui organ (uter, rect, vezică), cauzată de o slăbire a structurilor care îl susţin în corp.
prostaglandine Oricare dintre numeroasele substanţe compuse din acizi grai care au o activitate similară cu cea a hormonilor şi sunt întâlnite în special la mamifere.
proteine Molecule folosite de organism ca unităţi de construcţie (de exemplu, în muşchi, piele, hormoni sau enzime) şi alcătuite din diverşi aminoacizi .
proteolitic Descrie o enzimă care hidrolizează proteinele.
provitamină O substanţă precum carotenul, din care sunt sintetizate vitaminele în corp.
prurigo O boală inflamatorie a pielii caracterizată prin formarea de papule şi prin mâncărime intensă.
prurit Mâncărime intensă.
psihosomatic Descrie simptomele fizice ce rezultă din stări emoţionale reprimate sau excesive.
purgativ Vezi laxativ, purgativ.
radicali liberi Atomi sau grup de atomi produşi în timpul metabolismului celular şi la acţiunea anumitor raze (în special raze de lumină). Ei sunt foarte reactivi şi instabili. Când apar în număr mare, sunt răspunzători pentru degradarea membranei celulare şi se consideră că reprezintă un potenţial risc în bolile de inimă, cancer sau alte afecţiuni grave. Antioxidanţii ajută la limitarea efectelor lor dăunătoare.
remisiune Îmbunătăţire apreciabilă sau absenţă temporară a simptomelor într-o boală (precum cancerul sau scleroza multiplă), câteodată urmată de o recidivă.
renal Referitor la rinichi.
retină Învelişul din spatele ochiului ce percepe lumina şi imaginile.
rizom O tulpină subterană în formă de bulb, care creşte de obicei orizontal şi dă naştere la rădăcini şi tulpini aeriene.
saponine Compuşi organici (întâlniţi în rădăcinile, rizomii şi bulbii plantelor) care fac spumă precum săpunul când sunt amestecate cu apă. Termenul derivă din latinescul saponis care înseamnă săpun.
seboree Aspect unsuros al pielii, cauzat de abundenţa sebumului produs de glandele sebacee ale pielii şi ale foliculilor părului.
secoiridoizi Substanţe întâlnite în plante, derivate din grupul de compuşi iridoidici.
sedativ Un medicament sau un tratament cu efect calmant.
senescenţă îmbătrânirea ţesuturilor corpului.
serotonină Un compus întâlnit în creier ce acţionează ca un neurotransmiţător .
serul sangvin Lichid limpede ce se separă de cheagurile de sânge, după coagulare.
sesquiterpene Compuşi organici cu proprietăţi medicinale - în special antiinflamatorii - care sunt întâlniţi în anumite uleiuri volatile.
sfincter (muşchi) Inel de muşchi aflat sub controlul sistemului nervos autonom, care se închide şi se deschide pentru a regla traficul materiilor în corp (de exemplu, sfincterul anal se deschide pentru a permite evacuarea materiilor fecale).
sindrom Un grup de simptome care, considerate ca întreg, sunt caracteristice unei boli particulare.
sinovial Referitor la sinovii sau la lichidul sinovial, un fluid vâscos care lubrifiază articulațiile. Este secretat de ţesutul sinovial, care formează membrana ce tapetează articulațiile.
sistem cardiovascular Părţi ale corpului asociate cu circulația sângelui. Acestea sunt inima, arterele, capilarele şi venele.
sistem imun Organele, țesuturile, celulele şi moleculele ce protejează organismul împotriva celulelor anormale din interiorul său sau a agenților patogeni.
sistem nervos Sistemul de control al organismului. Sistemul nervos central (creierul şi măduva
spinării) comunică cu sistemul nervos periferic (alcătuit din miliarde de celule nervoase) pentru a transmite impulsuri senzitive şi motorii în corp.
sistem respirator Părţi ale corpului destinate respirației, care realizează schimbul de oxigen şi bioxid de carbon odată cu aerul inhalat. Acestea sunt diafragma, plămânii, bronhiile şi traheea.
sistem vascular Rețeaua de vase de sânge din corp.
spasm O contracție musculară involuntară şi dureroasă.
spic Mănunchi de flori (inflorescenţă) atașate fără pețiol de-a lungul unui ax central, numit racem.
spor O celulă ce asigură dispersarea şi reproducerea fungilor şi a ferigilor.
stafilococ O bacterie întâlnită în general pe piele, deseori benignă, dar câteodată patologică, provocând furunculi şi abcese. 5. aureus (latinescul pentru „aur") este responsabil pentru impetigo, o infecţie a pielii cu crustă galbenă.
stamină Organul masculin al unei flori, care produce polen.
stern Osul pieptului.
steroizi Compuşi organici ce aparţin unui grup mai mare, sterolii, printre care se numără hormonii corticosteroizi, colesterolul şi anumiţi hormoni sexuali (estradiol, testosteron).
steroli Alcooli din grupul steroizilor, precum colesterolul şi ergosterolul, întâlniţi la animale şi plante, având variate efecte fiziologice.
stigma Partea superioară a unui pistil (organele feminine ale florii) care primeşte polenul.
studiu dublu-orb Experiment în care nici pacientul, nici medicul nu ştiu dacă pacientul ia substanţa reală care se evaluează (de exemplu, un nou medicament sintetic sau pe bază de plante) sau placebo (o substanţă ineficientă, de obicei o pastilă de zahăr). Considerat a fi calea cea mai obiectivă şi mai sigură pentru a testa eficacitatea unor noi medicamente sau tratamente .
substanţe fitochimice Compuşi chimici din plante.
suculent O plantă, de obicei originară dintr-un loc arid, care are frunze cărnoase sau tulpini ce pot stoca apă.
tanini Compuşi organici fenolici care se pot combina cu proteinele şi sunt folosiţi în remedii pe bază de plante pentru acţiunile lor medicinale (în special astringente). Numele derivă din faptul că, la origine, erau folosiţi pentru tăbăcire.
terpene Compuşi organici ale căror molecule sunt de obicei caracterizate de un nucleu. Sunt în general aromate şi întâlnite în uleiurile volatile.
testosteron Un hormon sexual masculin secretat de testicule (şi în mică măsură, de ovare) .
tiamină Un alt nume dat vitaminei B1 .
tic O contracţie sau spasm regulat sau intermitent al unui muşchi sau grup de muşchi.
tonic venos O substanţă care revigorează pereţii vaselor de sânge.
toxină Substanţă otrăvitoare, secretată de anumite organisme, care poate cauza efecte adverse în corp.
trigliceride Unităţi de construcţie ale grăsimilor, care se leagă de glicerol şi constituie un depozit pentru lipide (grăsimi) în ţesutul adipos al corpului.
triptofan Unul din cei 20 de aminoacizi care intră în compoziţia proteinelor.
triterpene Compuşi organici ce aparţin grupului mai mare de terpene , ale căror molecule cuprind 30 de atomi de carbon şi unul sau mai multe nuclee. Ei au proprietăţi medicinale (de exemplu, anti-inflamatorii) şi sunt întâlnite în anumite uleiuri volatile.
trombocite , plachete sangvine Cele mai mici dintre cele trei tipuri de celule ale sângelui, care determină coagularea sângelui în cazul unor răni sau inflamaţii ale vaselor sangvine.
tubercul O tulpină mare, de obicei subterană, care stochează rezerve nutritive pentru dezvoltarea plantei (de exemplu cartoful), şi care este implicată în înmulţirea acesteia.
tujon Un ulei volatil întâlnit în plante cum este salvia (Salvia officinalis), şi care are efecte carminative şi antiseptice în doze terapeutice. Cantităţi mai mari pot provoca convulsii la persoane cu sensibilitate sau diagnosticate cu epilepsie.
turta de oleaginoase Reziduu solid care rămâne după ce uleiul a fost extras din fructele şi seminţele plantelor oleaginoase.
ţesut conjunctiv Ţesut, de exemplu colagenul, care umple şi susţine organele corpului.
ulei esenţial Ulei volatil, foarte aromat, conţinut în anumite plante cu proprietăţi medicinale. Obţinut prin distilare cu abur.
uleiuri volatile Uleiuri parfumate extrase sau distilate din plante, considerate a fi produse de plantă pentru a atrage insecte polenizatoare şi a respinge animalele sau insectele prădătoare. Ele sunt în general cunoscute ca uleiuri esenţiale .
uree Un compus toxic amoniacal produs de metabolismul proteic şi excretat în formă non-toxică în urină.
uremie Acumularea ureei în sânge, care este în mod normal excretată în urină, din cauza insuficienţei renale.
ureter Canalul care conduce urina de la rinichi, unde e produsă, la vezică, unde e stocată.
uretră Canalul care conduce urina din vezică, afară din corp.
uretrită Inflamarea uretrei.
vasodilatator Un agent, medicament sau nerv, care determină dilatarea vaselor de sânge.
venos Referitor la vene şi la sistemul venos.
ventricule (inimă) Cele două mari camere ale inimii ce pompează sângele în corp.
vin medicinal Preparat obţinut prin macerarea plantelor medicinale în vin.
virus Agent infecţios care cuprinde un cod genetic (AND sau ARN) şi învelişul exterior proteic, capabil să trăiască şi să se reproducă doar prin intermediul celulelor unui alt organism viu, uneori provocând boli. Răceala comună, negii, gripa, mononucleoza infecţioasă şi HIV sunt toate exemple de infecţii virale.
xantonă O substanţă galbenă strălucitoare cu proprietăţi fungicide întâlnită la plante, de exemplu la sunătoare.
acid A avea o valoare a pH-ului mai mică decât 7, pH-ul fiind o măsură a acidității sau a alcalinităţii unei substanţe (precum solul) sau a unei soluţii
acizi graşi Molecule organice ce sunt principalii constituenţi ai lipidelor (grăsimi). Acizii graşi sunt consideraţi saturaţi când toate legăturile carbon carbon sunt simple. Se numesc nesaturaţi atunci când cel puţin doi atomi de carbon au între ei legături duble.
acut Apărut brusc şi, de obicei, de scurtă durată .
afrodisiac Substanţă care stimulează dorinţa sexuală.
agregarea trombocitelor Coagularea trombocitelor sângelui care provoacă formarea de cheaguri, implicate în vindecarea rănilor.
AHA Acronim pentru alfa-hidroxi-acid, o substanţă care aparţine acizilor din fructe.
alcalin A avea o valoare a pH-ului mai mare decât 7, pH-ul fiind o măsură a acidităţii sau a
alcalinităţii unei substanţe (precum solul) sau a unei soluţii.
alcaloizi pirolizidinici Un grup de alcaloizi din plante care sunt întâlniţi în ierburi ca limba-mielului (Borago officinalis), câţiva dintre aceştia putând provoca leziuni hepatice, dacă sunt administraţi în exces.
alcaloizi Compuşi organici din plante, cu acţiune farmaceutică importantă, ale căror molecule conţin cel puţin un atom de azot.
alcoolat Un preparat din plante pe bază de alcool.
alergen O substanţă sau o moleculă care poate declanşa o reacţie alergică la cei sensibili faţă de substanţa respectivă.
alergenic Care provoacă o reacţie alergică.
analgezic Previne sau reduce durerea resimţită de organism .
anetol Un compus care se găseşte în uleiurile volatile cu miros de anason. Este extras, de exemplu, din anason (Pimpinella anisum) şi din anasonul chinezesc (llicium verum) şi este folosit în aromatizare.
anorexie Pierderea poftei de mâncare. Anorexia nervosă este o afecţiune psihică asociată cu frica de îngrăşare.
antihelmitic sau vermifug Acţionează pentru eliminarea sau distrugerea viermilor intestinali.
antibiotic Omoară bacteriile sau previne înmulţirea lor.
antifung Omoară ciupercile microscopice sau previne înmulţirea lor.
antiinflamatorii Clasă de medicamente concepute pentru a reduce inflamaţia în corp. Exemple comune sunt ibuprofenul, aspirina şi paracetamolul.
antioxidant Combate acţiunea radicalilor liberi, care sunt produşi în mod normal de organism în timpul metabolismului celular, dar care, în exces, pot avea efecte degenerative periculoase. antipiretic Reduce febra.
antipruritic Acţionează împotriva mâncărimii.
antiseptic Distruge sau slăbeşte microorganismele, precum bacteriile, ciupercile microscopice, paraziţii.
antocianine Pigmenţi vegetali găsiţi în special în plante de culoare albastră, mov sau purpurii. Ele fac parte din grupul polifenolilor.
antrachinone Chinone (molecule cu o structură ciclică) derivate din antracen, care au proprietăţi laxative.
anuală O plantă care trăieşte un an, în cursul căruia creşte din sămânţă, se reproduce şi moare.
anxiolitice, tranchilizante, sedative Medicamente şi remedii din plante ce reduc anxietatea şi nervozitatea.
aritmia Neregularităţi ale bătăilor inimii.
astenia Oboseală generală, slăbire a organismului .
astringent Contractant al ţesuturilor, în special al pielii, precum taninul.
auricule Cele două încăperi ale inimii care primesc sânge din organism, înainte de a-l pompa în ventriculi. Cunoscute şi ca atrii.
bacterii Agenţi de obicei infecţioşi care sunt formaţi dintr-o singură celulă, trăind şi reproducându-se pe materii organice vii sau moarte, uneori capabili să cauzeze boli în corpul uman. Stafilococul şi streptococul sunt exemple de bacterii.
berberină Un alcaloid amar de culoare galbenă, obţinut din drăcilă şi alte plante, şi folosit în medicină ca tonic.
benign Nu foarte grav. Necanceros.
betacaroten Pigment de culoare portocalie din grupul carotenoizilor, folosit de organism pentru a produce vitamina A.
bianuală Plantă al cărei ciclu de viaţă durează doi ani. în primul an, planta îşi formează frunzele şi îşi face rezerve, iar în cel de-al doilea, produce o tulpină verticală ce susţine florile .
boală autoimună Reacţia alergică a organismului împotriva unei părţi a lui, confundată cu un agent străin. Poliartrita reumatoidă este un exemplu de boală în care corpul atacă ţesutul sinovial al propriilor articulaţii .
bractee O structură lamelară, asemănătoare unei frunze, situată la baza unei flori sau a unui grup de flori (inflorescenţă ). Deseori mai mici ca alte frunze, bracteele pot totuşi să fie bine dezvoltate şi colorate intens la anumite specii.
bronhodilatator Măreşte diametrul bronhiilor (căi respiratorii în plămâni).
calcaros Care conţine calciu alcalin, calcar.
calcul Masă solidă şi tare ce se poate forma în rinichi, în glanda salivară sau în vezica biliară.
cancerigen Potenţial cauzator de cancer.
capilare Vase micuţe cu pereţi foarte subţiri care asigură alimentarea cu fluide şi nutrienţi a celulelor corpului. Capilarele sangvine conduc sângele, iar capilarele limfatice transportă limfa .
capitul Un mănunchi de flori (inflorescenţă) care conţine petale, sepale, bractee, mici frunze şi pediculul florii.
carbohidraţi Zaharuri şi amidon. Alimente ca făina, cartofii, orezul şi pâinea conţin în cea mai mare parte carbohidraţi. Folosiţi pentru a produce energie în corp.
carminativ Facilitează expulzarea sau absorbţia gazelor intestinale .
carotenoizi Grup de pigmenţi portocalii, roşii sau galbeni, foarte frecvent întâlniţi în legume.
catecolamine Grup de molecule organice care sunt neurotransmiţători ai organismului (mesageri din sistemul nervos) sau hormoni, printre care se numără şi adrenalina.
celule albe Celule ale corpului produse de sistemul imun pentru protejarea corpului împotriva infecţiilor şi a cancerului. Principalele tipuri sunt neutrofilele şi limfocitele. Unele produc
anticorpi, molecule care ajută de asemenea la înlăturarea infecţiilor şi a cancerului.
celule roşii Celulele din sânge responsabile cu transportul oxigenului prin intermediul componentei lor, hemoglobina .
cetone Substanţe produse în corp ca metabolit din arderea grăsimilor pentru a produce energie - deseori întâlnite la persoane care nu au suficientă glucoză ca sursă de energie, ca în diabet sau inaniţie.
colagen Proteină fibroasă care este un constituent important al pielii şi care îi sporeşte elasticitatea.
colesterol în organism, colesterolul sangvin - un material ceros asemănător grăsimilor, component al celulelor - este produs de ficat. Este, de asemenea, implicat în crearea câtorva hormoni şi ajută la producerea de vitamina D şi de acizi biliari, implicaţi în digestie. Un nivel mare al colesterolului (moştenit, sau asociat cu dieta defectuoasă şi cu obezitatea) reprezintă un factor mare de risc în bolile de inimă. Colesterolul dietar este colesterolul conţinut în mâncare; astăzi se consideră că acesta nu afectează în mod semnificativ colesterolemia persoanelor sănătoase, deşi dezbaterile continuă.
colică Durere care creşte şi descreşte de manieră ritmică.
corm O tulpină bombată subterană, similară unui bulb, având frunze mai degrabă subţiri decât cărnoase. Este folosit de plantă pentru depozitare şi creştere.
cornee Partea convexă şi limpede a ochiului, care permite pătrunderea luminii.
corticosteroizi Hormoni produşi de adrenocortex (regiunea exterioară a glandei supra renale) din colesterol şi echivalenţii săi sintetici. Cortizonul este un corticosteroid.
cronic Persistent.
cumarine Compuşi aromatici cu proprietăţi variate. Deseori acţionează ca anticoagulanţi în sânge şi sunt frecvent folosiţi ca tonic venos.
cumarinic (derivat) Compus vegetal derivat din cumarine.
decoct Preparat pe bază de apă în combinaţie cu anumite părţi ale plantelor, ca seminţele, scoarţa sau rădăcinile, care eliberează compuşii activi numai dacă sunt măcinate şi fierte.
demulcent Calmant, de obicei substanţă uleioasă sau mucilaginoasă, folosită în special pentru a calma durerea pe mucoase inflamate sau iritate.
depurativ Care încurajează eliminarea produselor de excreţie din corp.
dermatită Inflamarea pielii. Cunoscută şi ca eczemă.
dermă Strat profund al pielii, acoperit de epidermă (stratul exterior), ţesut compus din vase de sânge, nervi, baza foliculilor de păr şi glandele sudoripare.
DEXA-scan Raze X folosite pentru a măsura densitatea oaselor.
dispepsie Indigestie.
diuretic Creşte producţia de urină.
diviziune Tip de înmulţire prin care o plantă este divizată în mai multe părţi, dintre care una sau mai multe pot fi replantate.
dopamină Moleculă ce acţionează ca neurotransmiţător (transmite mesaje între nervi) Se găseşte în creier.
edem Acumulare anormală de fluid în ţesuturile corpului, care provoacă umflături.
elemente rare Substanţe chimice vitale pentru funcţionarea sănătoasă a organismului, dar care sunt necesare numai în cantităţi reduse, ca seleniul şi zincul.
emolient înmoaie ţesuturile, de exemplu pielea.
encefalită Inflamarea sau infecţia creierului.
endocrin Legat de organe şi ţesuturi care secretă hormoni.
enzimă Proteină care accelerează reacţiile biochimice ce au loc în organismele vii.
eritem Înroşire a pielii.
epidermă Strat exterior al pielii.
Escherichia coli Bacterie parazită care trăieşte în intestin, nevirulentă în stare normală, dar care, în anumite cazuri, poate provoca diferite boli (infecţii ale căilor urinare şi biliare, septicemie etc.). Sinonim: colibacil sau coliform.
esofag Conduct ce leagă gura de stomac, cunoscut şi ca gâtlej.
estrogen Hormon sexual feminin secretat de ovare, care joacă un rol major in reglarea ciclului menstrual.
estrogenic Care are o acţiune identică cu cea a estrogenilor.
excitant Stimulent.
expectorant Care facilitează evacuarea unor secreţii care s-au acumulat pe căile respiratorii, prin stimularea tusei.
extract apos, extract lichid Preparat obţinut după tratarea plantelor cu apă, soluţia obţinută fiind concentrată .
extract uscat sau solid Format când compuşii activi ai unei plante sunt extraşi cu un solvent (extracte apoase,dacă sunt extrase numai cu apă). Soluţia rezultată este filtrată şi solventul este îndepărtat pentru a produce un extract uscat solid sau semi-solid.
fenol O familie de compuşi organici în plante. Ea include acidul salicilic (întâlnit la salcie) şi thymolul (întâlnit la cimbru).
fistulă Canal anormal ce leagă două organe cavitare, sau unul din ele şi pielea, deseori cauzat de ulceraţii sau malformaţii congenitale (de exemplu fistulă anală).
fisură Ruptură în piele sau membrane, de exemplu, o fisură anală - o fisură în pielea anusului.
fito-estrogeni Compuşi organici cu structură şi acţiune similare cu cele ale estrogenilor.
fitoprogesteron Compus organic cu structură şi acţiune similare cu cele ale progesteronului .
fitosteroli Steroli produşi de plante.
fiziologic în legătură cu felul în care funcţionează organismul.
flavone Compuşi vegetali ce aparţin grupului flavonoidelor, prezenţi în legume, fructe, vin sau ceai.
flavonoid Pigment vegetal cu proprietăţi diuretice, anti-inflamatorii şi anti-spastice.
flora (intestinală, bucală, a pielii) Tipuri de microbi ce trăiesc în sau pe o anumită parte a corpului - în special bacterii. Ei sunt deseori inofensivi şi pot fi protectori, dacă previn colonizarea organimsului cu alţi micorbi patogeni.
folicul Nume dat unor structuri anatomice variate, cum sunt grupurile de celule (folicul ovarian) sau o structură în forma unei mici cavităţi (folicul de păr), toate având în general o funcţie secretoare, excretoare sau protectoare.
fotosensibilitate Sensibilitate la lumina soarelui, cauzată de anumite substanţe cunoscute ca fotosensibilizante.
frunzuliţă Diviziune a unei frunze compuse.
fungi Agenţi infecţioşi care, spre deosebire de plante, nu au clorofilă verde, tulpini, rădăcini sau frunze. Ei trăiesc în sau sau în afara materiilor vii sau moarte, câteodată cauzând boli. Exemplele includ drojdia, pecinginea, mucegaiul, ciupercile, Candida. Se reproduc prin spori.
gâtlej Vezi esofag.
glanda pituitară Glandă mică situată la baza creierului (dedesubtul hipotalamusului) care secretă câţiva hormoni foarte importanţi pentru funcţionarea organismului.
glandă sebacee O glandă mică aflată la baza foliculului de păr, care produce o secreţie uleioasă, numită sebum.
gliceride Categorie de lipide compuse dintr-un acid gras combinat cu una sau mai multe molecule de glicerină.
glicogen Un carbohidrat care se găseşte în ficat sau în muşchi, folosit de organism ca sursă de energie.
glomerul Mic nod de vase de sânge din rinichi, al cărui rol este să filtreze materia nefolositoare din sânge în urină. Fiecare rinichi conţine în jur de un milion de glomeruli.
glucozide Substanţe vegeta le alcătuite din compuşi ce au cel puţin o moleculă de gIucoză ataşată.
glucozinolaţi Compuşi vegetali sulfuraţi care sunt de obicei prezenţi numai în plante din genul Brassica (precum muştarul sălbatic şi hreanul) şi au proprietăţi expectorante.
grăsimi polinesaturate Grăsimi răspândite în plante (precum floarea soarelui sau șofrănelul), compuse din lanțuri lungi de carbon asociate prin multe legături. Este puţin probabil să fie transformate în colesterol în organism şi mai puţin probabil să cauzeze ateroscleroză. Uleiul de măsline este mononesaturat, deci conţine doar o legătură multiplă.
grăsimi saturate Grăsimi animale ce conţin legături simple între atomi.
Grăsimile saturate consumate în exces pot conduce la ateroscleroză . Produsele lactate, ouăle şi carnea conţin grăsimi saturate.
Helicobacter pylori Bacterie suspectată că ar cauza gastrită cronică şi ulcer gastric.
hematom Acumulare de sânge în ţesut, deseori urmând unei lovituri, în general numită vânătaie.
hemoglobină Proteină transportatoare de oxigen în celulele roşii din sânge, care-i conferă sângelui culoarea roşie. Este alcătuită dintr-o componentă ce conţine fier, hemul (aproximativ 6%), şi din proteina globină (aproximativ 94%). Conduce oxigenul în sânge şi spre ţesuturi.
hemoragie Sângerare.
hepatic Referitor la ficat.
hermafrodit În botanică, o floare care are şi organe masculine (stamine) şi feminine (pistil).
heterozid Zahar complex, compus dintr-o moleculă de glucoză combinată cu o moleculă ne-zaharată.
hiperglicemie Nivel mai mare decât normal al zahărului din sânge.
hiperparatiroidism Boală provocată de hiperactivitatea glandei paratiroide (glande situate în spatele tiroidei).
hipersensibilitate Sensibilitate sporită a sistemului imunitar la intrarea în contact cu un alergen cunoscut organismului, care provoacă o reacţie alergică.
hipertensiune Presiune arterială ridicată.
hipotensiune Presiune arterială scăzută.
histamină Compus care se găseşte în ţesutul vegetal şi animal şi se eliberează în cantitate mare în timpul reacţiilor alergice, cauzând inflamaţii caracteristice şi mâncărime.
hormon Substanţă secretată de o glandă endocrină care, după ce a fost transportată prin sânge la organul ţintă, modifică activitatea acelui organ.
imunodeficienţă Slăbire a sistemului imun.
imunosupresie Activitate anormal de slabă a sistemului imun, cauzată de boli ca HIV/SIDA sau leucemia; sau de chimioterapia pentru tumori sau transplanturi de organe, sau de îndepărtarea splinei.
inflamaţie O reacţie protectoare a corpului la răni, infecţii, alergii sau cancer: ţesutul afectat devine fierbinte, roşu, umflat şi dureros .
în vitro Desemnează procese sau experimente biologice supravegheate într-un mediu artificial, în afara organismului viu.
in vivo Desemnează procese sau experimente biologice care au loc într-un organism viu.
iridoizi Compuşi vegetali ce aparţin grupului terpene cu proprietăţi medicinale variate, de exemplu anti inflamatorii.
ischemie Reducerea aportului de sânge î ntr-o zonă a corpului, rezultând o oxigenare insuficientă a ţesuturilor.
izoflavone Compuşi vegetali ce aparţin grupului flavonoidelor , care au o acţiune similară cu cea a estrogenilor .
keratină Proteină fibroasă, principalul constituent al unghiilor şi al părului.
latex Sevă, de obicei lăptoasă şi vâscoasă, a anumitor copaci şi plante, conţinând substanţe precum alcaloizii, sărurile minerale, amidonul şi zaharurile.
laxativ, purgativ O substanţă care stimulează eliminarea bolului fecal.
leziune Orice anormalitate vizibilă, cauzată de o boală. Cel mai frecvent, la nivelul pielii.
limfatic Referitor la fluidul numit limfă. Sistemu l limfatic cuprinde ganglionii limfatici şi toate vasele şi capilarele care transportă limfa.
limfocite Tipuri de celule albe ale sângelui, care joacă un rol în activitatea sistemului imun.
linalool (sau linalol) Un compus incolor, parfumat, întâlnit în numeroase uleiuri volatile şi folosit în industria parfumurilor.
liniment Un preparat lichid de uz extern.
lipide Oricare dintre numeroasele grăsimi şi structurile înrudite care, alături de carbohidraţi şi proteine, constituie principalul material structural al celulelor vii.
malign Se referă la o boală, tumoră sau altă afecţiune care tinde să se agraveze progresiv şi are drept consecinţă moartea.
mâţişor În botanică, o aglomerare de flori foarte mici (inflorescenţe) într-un singur vârf care atârnă, de exemplu, inflorescența unui plop.
medicina ayurvedică Sistem antic de medicină holistică, originar din India.
meningită Inflamarea sau infectarea învelişului exterior al creierului .
metabolism Toate reacțiile biochimice care au loc în corp şi care îi furnizează energie
mixedem Îngroșarea şi asprirea pielii, un sindrom al hipotiroidismului (activitate insuficientă a glandei tiroide) generalizat, şi al hipertiroidismului (hiperactivitate a glandei tiroide) când e limitat la zona gambelor.
monoterpene Compuşi vegetali ce conţin zece atomi de carbon, din grupul terpenelor , ale căror molecule au un singur ciclu (sau nici unul), cu proprietăţi medicinale, prezente în cele mai multe uleiuri esenţiale.
mucilagiu Substanţă lipicioasă cu structură de carbohidrat, prezentă în multe plante, ca lumânărica.
mucoasă Membrană care căptușește căile sau cavitățile tubului digestiv, sistemului urogenital şi respirator şi interiorul orbitei ochiului, asigurând umiditatea prin producerea de mucus.
narcotic O substanţă care diminuează sensibilitatea tuturor analizatorilor, induce somnul şi, prin folosire prelungită, provoacă dependență .
necroză Moartea tisulară.
neuropatie Termen generic care definește toate afecțiunile sistemului nervos central.
neurotoxic Toxic pentru sistemul nervos central.
neurotransmiţători Substanţe chimice produse în corp care îngăduie comunicarea între o celulă nervoasă şi alta, sau între un nerv şi un muşchi .
neutru Având o valoare a pH-ului de 7, deci nici acid, nici alcalin, pH-ul fiind o măsură a acidităţii sau a alcalinităţii unei substanţe (cum ar fi solul) sau a unei soluţii
nod În botanică, punctul în care tulpina unei frunze (pețiolul) întâlnește tulpina plantei.
noradrenalină Substanţă ce acţionează asupra sistemului nervos simpatic (care stimulează funcțiile involuntare ale corpului: digestivă, respiratorie, cardiacă şi urogenitală) ca un neurotransmiţător (mesager al sistemului nervos).
oficinal Desemnează o plantă folosită în medicină (din latinescul officinalis „ folosit sau păstrat într-un cabinet medical"). Se regăseşte în numele mai multor plante, ca păpădia ( Taraxacum officinale) sau salvia (Salvia officinalis)
opiat Derivat din opiu.
opus În botanică, descrie frunzele opuse, situate pe acelaşi nod (punctul în care frunza întâlneşte tulpina ).
organic Referitor la constituenţii organismelor vii, de exemplu, acizi organici, compuşii organici.
ORL OtoRinoLaringologie.
osteo-densitometrie Raze X folosite pentru a măsura densitatea oaselor, câteodată numită DEXA-scan
palmată Descrie o frunză împărţită în frunzişoare alungite, aşezate ca degetele unei mâini deschise.
papulă O leziune a pielii ce formează o ridicătură mică şi fermă.
parodontoză Orice boală care afectează ţesuturile ce înconjoară sau susţin dinţii, ca gingiile sau oasele.
patologic Care provoacă o boală.
părţi aeriene Părţile unei plante ce cresc deasupra pământului.
păstaie În botanică, fructe uscate aparţinând genului Leguminoase (fasole, mazăre) care se deschid la maturitate în două jumătăţi, în interiorul cărora se dezvoltă seminţele.
pectină O substanţă organică produsă de plante şi găsită din abundenţă în fructe precum pruna. Structura sa este similară cu cea a amidonului. Pectina este substanţa care le conferă jeleurilor şi gemurilor o consistenţă fermă.
perineu Porţiunea dintre anus şi zona genitală.
peristaltism Contracţii musculare involuntare care stimulează trecerea alimentelor nedigerate sau a resturilor digestive de-a lungul tractului digestiv.
peţiol Tulpina mică ce formează partea îngustă a frunzei şi o ataşează de tulpina plantei.
plachete sangvine Vezi trombocite.
plantă ierboasă Plantă cu caracteristicile unei ierbi, fără tulpină lemnoasă.
polifenoli Compuşi care conţin grupări fenolice, deseori cu proprietăţi antibacteriene şi antioxidante.
polip Termenul medical pentru o tumoare benignă care se dezvoltă pe o mucoasă.
polizaharide O clasă de carbohidraţi complecşi ale căror molecule conţin mai multe molecule de
monozaharide - de exemplu, amidonul şi celuloza.
principii amare O varietate de componente organice, caracterizate prin gustul lor amar, ce stimulează secreţia de salivă şi sucurile digestive.
proantocianine, proantocianidine Compuşi polimerici, fenolici, deseori numiţi tanini condensaţi sau polifenoli.
probiotice În medicina alternativă, bacteriile benefice folosite ca suplimente nutritive pentru a înlocui sau ajuta dezvoltarea unei flore intestinale normale.
progesteron Hormon sexual feminin secretat în timpul celei de-a doua faze a ciclului ovarian şi în timpul sarcinii.
prolactină Hormon secretat de glanda pituitară după naştere şi la alăptare El stimulează producerea de progesteron din ovare, împiedicând astfel menstruaţia şi menţinând producţia de lapte.
prolaps Deplasarea unui organ (uter, rect, vezică), cauzată de o slăbire a structurilor care îl susţin în corp.
prostaglandine Oricare dintre numeroasele substanţe compuse din acizi grai care au o activitate similară cu cea a hormonilor şi sunt întâlnite în special la mamifere.
proteine Molecule folosite de organism ca unităţi de construcţie (de exemplu, în muşchi, piele, hormoni sau enzime) şi alcătuite din diverşi aminoacizi .
proteolitic Descrie o enzimă care hidrolizează proteinele.
provitamină O substanţă precum carotenul, din care sunt sintetizate vitaminele în corp.
prurigo O boală inflamatorie a pielii caracterizată prin formarea de papule şi prin mâncărime intensă.
prurit Mâncărime intensă.
psihosomatic Descrie simptomele fizice ce rezultă din stări emoţionale reprimate sau excesive.
purgativ Vezi laxativ, purgativ.
radicali liberi Atomi sau grup de atomi produşi în timpul metabolismului celular şi la acţiunea anumitor raze (în special raze de lumină). Ei sunt foarte reactivi şi instabili. Când apar în număr mare, sunt răspunzători pentru degradarea membranei celulare şi se consideră că reprezintă un potenţial risc în bolile de inimă, cancer sau alte afecţiuni grave. Antioxidanţii ajută la limitarea efectelor lor dăunătoare.
remisiune Îmbunătăţire apreciabilă sau absenţă temporară a simptomelor într-o boală (precum cancerul sau scleroza multiplă), câteodată urmată de o recidivă.
renal Referitor la rinichi.
retină Învelişul din spatele ochiului ce percepe lumina şi imaginile.
rizom O tulpină subterană în formă de bulb, care creşte de obicei orizontal şi dă naştere la rădăcini şi tulpini aeriene.
saponine Compuşi organici (întâlniţi în rădăcinile, rizomii şi bulbii plantelor) care fac spumă precum săpunul când sunt amestecate cu apă. Termenul derivă din latinescul saponis care înseamnă săpun.
seboree Aspect unsuros al pielii, cauzat de abundenţa sebumului produs de glandele sebacee ale pielii şi ale foliculilor părului.
secoiridoizi Substanţe întâlnite în plante, derivate din grupul de compuşi iridoidici.
sedativ Un medicament sau un tratament cu efect calmant.
senescenţă îmbătrânirea ţesuturilor corpului.
serotonină Un compus întâlnit în creier ce acţionează ca un neurotransmiţător .
serul sangvin Lichid limpede ce se separă de cheagurile de sânge, după coagulare.
sesquiterpene Compuşi organici cu proprietăţi medicinale - în special antiinflamatorii - care sunt întâlniţi în anumite uleiuri volatile.
sfincter (muşchi) Inel de muşchi aflat sub controlul sistemului nervos autonom, care se închide şi se deschide pentru a regla traficul materiilor în corp (de exemplu, sfincterul anal se deschide pentru a permite evacuarea materiilor fecale).
sindrom Un grup de simptome care, considerate ca întreg, sunt caracteristice unei boli particulare.
sinovial Referitor la sinovii sau la lichidul sinovial, un fluid vâscos care lubrifiază articulațiile. Este secretat de ţesutul sinovial, care formează membrana ce tapetează articulațiile.
sistem cardiovascular Părţi ale corpului asociate cu circulația sângelui. Acestea sunt inima, arterele, capilarele şi venele.
sistem imun Organele, țesuturile, celulele şi moleculele ce protejează organismul împotriva celulelor anormale din interiorul său sau a agenților patogeni.
sistem nervos Sistemul de control al organismului. Sistemul nervos central (creierul şi măduva
spinării) comunică cu sistemul nervos periferic (alcătuit din miliarde de celule nervoase) pentru a transmite impulsuri senzitive şi motorii în corp.
sistem respirator Părţi ale corpului destinate respirației, care realizează schimbul de oxigen şi bioxid de carbon odată cu aerul inhalat. Acestea sunt diafragma, plămânii, bronhiile şi traheea.
sistem vascular Rețeaua de vase de sânge din corp.
spasm O contracție musculară involuntară şi dureroasă.
spic Mănunchi de flori (inflorescenţă) atașate fără pețiol de-a lungul unui ax central, numit racem.
spor O celulă ce asigură dispersarea şi reproducerea fungilor şi a ferigilor.
stafilococ O bacterie întâlnită în general pe piele, deseori benignă, dar câteodată patologică, provocând furunculi şi abcese. 5. aureus (latinescul pentru „aur") este responsabil pentru impetigo, o infecţie a pielii cu crustă galbenă.
stamină Organul masculin al unei flori, care produce polen.
stern Osul pieptului.
steroizi Compuşi organici ce aparţin unui grup mai mare, sterolii, printre care se numără hormonii corticosteroizi, colesterolul şi anumiţi hormoni sexuali (estradiol, testosteron).
steroli Alcooli din grupul steroizilor, precum colesterolul şi ergosterolul, întâlniţi la animale şi plante, având variate efecte fiziologice.
stigma Partea superioară a unui pistil (organele feminine ale florii) care primeşte polenul.
studiu dublu-orb Experiment în care nici pacientul, nici medicul nu ştiu dacă pacientul ia substanţa reală care se evaluează (de exemplu, un nou medicament sintetic sau pe bază de plante) sau placebo (o substanţă ineficientă, de obicei o pastilă de zahăr). Considerat a fi calea cea mai obiectivă şi mai sigură pentru a testa eficacitatea unor noi medicamente sau tratamente .
substanţe fitochimice Compuşi chimici din plante.
suculent O plantă, de obicei originară dintr-un loc arid, care are frunze cărnoase sau tulpini ce pot stoca apă.
tanini Compuşi organici fenolici care se pot combina cu proteinele şi sunt folosiţi în remedii pe bază de plante pentru acţiunile lor medicinale (în special astringente). Numele derivă din faptul că, la origine, erau folosiţi pentru tăbăcire.
terpene Compuşi organici ale căror molecule sunt de obicei caracterizate de un nucleu. Sunt în general aromate şi întâlnite în uleiurile volatile.
testosteron Un hormon sexual masculin secretat de testicule (şi în mică măsură, de ovare) .
tiamină Un alt nume dat vitaminei B1 .
tic O contracţie sau spasm regulat sau intermitent al unui muşchi sau grup de muşchi.
tonic venos O substanţă care revigorează pereţii vaselor de sânge.
toxină Substanţă otrăvitoare, secretată de anumite organisme, care poate cauza efecte adverse în corp.
trigliceride Unităţi de construcţie ale grăsimilor, care se leagă de glicerol şi constituie un depozit pentru lipide (grăsimi) în ţesutul adipos al corpului.
triptofan Unul din cei 20 de aminoacizi care intră în compoziţia proteinelor.
triterpene Compuşi organici ce aparţin grupului mai mare de terpene , ale căror molecule cuprind 30 de atomi de carbon şi unul sau mai multe nuclee. Ei au proprietăţi medicinale (de exemplu, anti-inflamatorii) şi sunt întâlnite în anumite uleiuri volatile.
trombocite , plachete sangvine Cele mai mici dintre cele trei tipuri de celule ale sângelui, care determină coagularea sângelui în cazul unor răni sau inflamaţii ale vaselor sangvine.
tubercul O tulpină mare, de obicei subterană, care stochează rezerve nutritive pentru dezvoltarea plantei (de exemplu cartoful), şi care este implicată în înmulţirea acesteia.
tujon Un ulei volatil întâlnit în plante cum este salvia (Salvia officinalis), şi care are efecte carminative şi antiseptice în doze terapeutice. Cantităţi mai mari pot provoca convulsii la persoane cu sensibilitate sau diagnosticate cu epilepsie.
turta de oleaginoase Reziduu solid care rămâne după ce uleiul a fost extras din fructele şi seminţele plantelor oleaginoase.
ţesut conjunctiv Ţesut, de exemplu colagenul, care umple şi susţine organele corpului.
ulei esenţial Ulei volatil, foarte aromat, conţinut în anumite plante cu proprietăţi medicinale. Obţinut prin distilare cu abur.
uleiuri volatile Uleiuri parfumate extrase sau distilate din plante, considerate a fi produse de plantă pentru a atrage insecte polenizatoare şi a respinge animalele sau insectele prădătoare. Ele sunt în general cunoscute ca uleiuri esenţiale .
uree Un compus toxic amoniacal produs de metabolismul proteic şi excretat în formă non-toxică în urină.
uremie Acumularea ureei în sânge, care este în mod normal excretată în urină, din cauza insuficienţei renale.
ureter Canalul care conduce urina de la rinichi, unde e produsă, la vezică, unde e stocată.
uretră Canalul care conduce urina din vezică, afară din corp.
uretrită Inflamarea uretrei.
vasodilatator Un agent, medicament sau nerv, care determină dilatarea vaselor de sânge.
venos Referitor la vene şi la sistemul venos.
ventricule (inimă) Cele două mari camere ale inimii ce pompează sângele în corp.
vin medicinal Preparat obţinut prin macerarea plantelor medicinale în vin.
virus Agent infecţios care cuprinde un cod genetic (AND sau ARN) şi învelişul exterior proteic, capabil să trăiască şi să se reproducă doar prin intermediul celulelor unui alt organism viu, uneori provocând boli. Răceala comună, negii, gripa, mononucleoza infecţioasă şi HIV sunt toate exemple de infecţii virale.
xantonă O substanţă galbenă strălucitoare cu proprietăţi fungicide întâlnită la plante, de exemplu la sunătoare.
