Scortisoară - Cinnamomum zeylanicum, C. cassia (Lauraceae)

   Acest arbore veşnic verde ajunge la înălţimi de 5-8 m. Are frunze groase şi aspre şi mănunchiuri de flori mici, urmate de fructe în formă de ghindă. Varietăţile cele mai folosite sunt scorţişoara de Ceylon (Cinnamomum zeylanicum) şi scorţişoara chinezească (C. cassia). Scorţişoara este un element important în Ayurveda - medicină tradiţională practicată în India de peste 5000 de ani.

Părţi utile - SCOARŢA

• • Arborii cu vârste mai mari de 8 ani sunt supuși recoltării la fiecare 2 ani.
• • Cilindrii de scoarţă uscată sunt folosiţi la prepararea infuziilor, tincturilor şi pulberilor .
• • Distilatul de scoarţă produce un ulei esenţial cu miros de piper.

Compuşi activi

Scorţişoara din Ceylon şi China sunt puţin diferite chimic. Ambele tipuri de scoarţă conţin până la 2% ulei esenţial, compus în principal din aldehidă cinamică . Însă scorţişoara de Ceylon mai conţine şi o cantitate mică - 1% - de eugenol, găsit doar ca urme fine în scorţişoara chinezească .

Utilizări medicinale

   Proprietăţile varietăţilor  de Ceylon şi China sunt foarte asemănătoare . Scoarţa de scorţişoară este antispastică şi stimulează secreţiile salivară şi gastrică. Se foloseşte  pentru tratarea multor   probleme digestive, printre care indigestia, scăderea apetitului, aerofagia, flatulenţa, eructaţia, sughiţul, diareea şi spasmele intestinale.
   Extractul  lichid are efect calmant  asupra  ulcerelor gastroduodenale . În  1989, cercetătorii  japonezi  au constatat că există 2 compuşi ai scorţişoarei  chinezeşti care acţionează ca agenţi antiulceroşi la şobolani . Compuşii ameliorează fluxul sangvin gastric.
Totuşi, în 2000, studii clinice efectuate în  Israel au demonstrat că  extractul  de scorţişoară  nu are nici un efect asupra bacteriei Helicobacter pylori, cauza majorităţii  ulcerelor .
   Uleiul este utilizat extern pentru calmarea crampelor, a durerilor articulare, reumatice şi a nevralgiilor .
   Proprietăţile analgezice şi antiinflamatorii  ale scorţişoarei chinezeşti o fac utilă în prepararea unui balsam specific pentru masaj. În 1994, cercetătorii chinezi au izolat compusul cinamofilină, un antiinflamator eficient. 
Scorţişoara are proprietăţi antifungice : în  1995, studii efectuate în India au arătat că aldehida cinamică acţionează eficient împotriva unor fungi care provoacă infecţii ale tractului respirator.

Cultivare

Arborele de scorţişoară nu supravieţuieşte la temperaturi mai mici de 15°C. Are nevoie de un sol bine drenat şi de locuri însorite.

Preparare si Dozaj

• • În tratamentul gastritelor, problemelor digestive, pierderii apetitului, cazurilor de oboseală uşoară

INFUZIE: Puneţi 1 g de scorţişoară chinezească sau 0,5- 1 g de scorţişoară de Ceylon la o ceaşcă de apă clocotită . Lăsaţi să infuzeze timp de 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi 3 căni pe zi. 
PULBERE: Luaţi 0,3-1 g de 3 ori pe zi, cu mâncare.
EXTRACT LICHID: Diluaţi 0,5-1 ml într-un pahar cu apă şi beţi câte un pahar, de 3 ori pe zi.

DACĂ SIMPTOMELE PERSISTĂ, APELAŢI LA MEDIC

PRECAUŢII

• • Uleiul esenţial poate provoca alergii cutanate şi inflamarea mucoaselor.
• • Utilizaţi uleiul de scorţişoară sub supravegherea specialistului .
• • Dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi, nu consumaţi mai multă scorţişoară decât se obişnuieşte în mâncare.